Duminică 27 Mai 2013 Festivalul de tradiţii populare româneşti Românii Autentici ajunge la Iaşi. Vă Aşteptam!!

       Festivalul de tradiţii populare româneşti “ Românii Autentici” este un eveniment care se desfăşoară anual şi care anul acesta ajunge şi la Iaşi.

     Conform exprimării preferinţelor dumneavoastră, am decis că acest festival să se desfăşoare în data de 27 mai , în Parcul Copou.

       Activităţile pe care se va pune accent cel mai mult vor fi târgul de obiecte artizanale/vestimentare, dansurile populare, dar şi demonstraţii de artă culinară specifice româneşti.

        Avem onoarea de a-l avea prezent  în deschidere pe Cătălin Măruţă, care promite să destindă atmosfera. Pe măsura desfăşurării activităţilor, publicul va avea posibilitatea de a participa la un concurs surpriză care va avea drept premiu un suvenir. 

Îi invităm la acest festival pe toţi cei care iubesc folclorul şi tradiţiile romaneşti şi garantăm un spectacol desăvârşit din toate privinţele.

Speram că vremea va fi de partea noastră şi dumneavoastră veţi ieşi din casa pentru a vă bucura de ceva ce cu-adevărat merită văzut.

Rețete tradiționale românesti.

Sarmale

Ingrediente:

500 g carne tocata
100 g orez
3-4 cepe
1 morcov
patrunjel, marar
1 ardei, 1 ou
2-3 linguri faina grau
3-4 linguri bulion
sare, piper, alte condimente


Preparare:

Se curata si se taie ceapa apoi se caleste la foc mic. Spre final se adauga bulionul, apoi morcovul ras, patrunjelul si mararul, carnea, orezul ales si spalat, oul, faina si alte condimente dupa gust. Se amesteca bine. Frunzele de vita de vie sau varza se pun intr-o tigaie cu apa fierbinte pentru a fi mai moi la format sarmalutele. Se aseaza intr-o oala pentru fiert, se adauga apa, daca doriti si 2-3 linguri de bulion. Se acopera si se lasa pe cuptos sa fiarba. Spre sfarsit prind un gust deosebit daca le bagati in cuptor si le mai lasati acolo sa se coaca aproximativ 30 de minute. Asemeni ardeilor umpluti si sarmalutele se pot manca adaugand smantana si mamaliguta. Pofta buna!

Pască

Ingrediente

Aluat:
 1 kg faina,
 30 gr de drojdie proaspata,
 250 gr zahar,
 coaja rasa de lamaie,
 5 galbenusuri,
 200 ml lapte caldut,
 rom, vanilie,
 150 gr unt.

Umplutura:
 300 gr branza de vaci proaspata,
 3 oua,
 125 gr zahar,
 100 gr stafide,
zahar vanilat, coaja rasa de lamaie, un praf de sare.

Preparare

Compozitia de pasca se obtine exact ca la cozonac. Forma in care coacem pasca se tapeteaza cu hartie de copt. Coca se imparte in doua parti, o parte sub forma de foaie se pune in forma de copt, iar a doua se impleteste in functie de preferinta. Din partea a doua de coca se pot realiza si frunzulite, flori cu care decoram pasca. Seasupra se unge cu galbenus si se lasa la crescut. Separat intr-un bol formam umplutura din branza, oua, zahar, stafide, vanile, coaja de lamaie rasa si un praf de sare. Amestecam usor pana devine o pasta omogena. Cand pasca a crescut se adauga umplutura si se introduce in cuptorul incalzit. Se lasa sa se coaca la foc potrivit. Cand este coapta asa cum ne dorim se lasa la rece.

Găluște cu prune

Ingrediente


50 ml ulei /150 grame unt,
500 grame pesmet,
 scortisoara, zahar, un praf de sare,
 2 oua,
350 grame faina,
1 kg cartofi,
 apx 10-15 prune

Preparare

Intr-o oala incapatoare se incing uleiul si untul, se adauga pesmetul si se prajeste (nu tare). Se adauga zaharul.

Cartofii se fierb in coaja, dupa care se curata si se zdrobesc bine cu furculita. Se adauga faina, praful de sare, putin zahar, 2-3 linguri de ulei si ouale. Se amesteca.

Se obtine un aluat, care se intinde pe masa, se taie in forma de patrat in care asezam pruna fara sambure. Astfel se formeaza un gombot, si il punem intr-o oala cu apa clocotita cat sa il cuprinda.

Se lasa la fiert pana se ridica singur la suprafata. Apoi se scoate si se pune in oala cu pesmet. Dupa ce il rotim si e inconjurat de pesmet, si mai poate pune putina scortisoara.


Cozonac

Ingrediente

Pentru aluatul de cozonac: 5 galbenusuri, 1 kg de faina buna, 250g zahar, 500ml lapte cu 3,5 %grasime, 50g drojdie, 1 lingura de untura, 15g sare(o lingurita rasa), coaja de la o lamaie, coaja rasa de portocala, esenta de vanilie.

Umplutura de nuca si cacao: ½ kg miez de nuca, 200ml lapte, 50g cacao, esenta de rom, esenta de vanilie.

Preparare

Se face cald in bucatarie. Drojdia se dizolva cu putin zahar si cu putin lapte cald. Se lasa la crescut timp de 15 minute, pana ce si-a dublat volumul.

Se pregateste aluatul. Intr-un castron mare se cerne faina(faina se tine la cald de cu seara). Se incalzeste laptele. Se dizolva zaharul si vanilia in laptele cald. Galbenusurile se freaca cu sarea si cu coaja de lamaie si portocala. Se adauga in faina cernuta maiaua, laptele caldut si galbenusurile frecate. Se topeste putin untura( trebuie sa fie calda)si se ung mainile mereu cu ea in timpul framantarii pana ce se inglobeaza toata in aluat. Untura fragezeste cozonacii. Se framanta aluatul bine(aprox 30 minute) pana cand devine elastic. Se lasa sa creasca apoi la cald.

Se prepara umplutura. Intr-un alt bol se amesteca miezul de nuca taiat bucatele, laptele cald, cacaoa si esentele.

Se imparte aluatul in doua parti. Se intinde o bucata de aluat si se unge cu jumatate din cantitatea de umplutura. Se tapeteaza o tava cu hartie de copt si se unge cu unt. Se ruleaza cozonacul si se aseaza in tava unsa. Se repeta procedura si cu restul de aluat pentru celalalt cozonac.

Se ung cozonacii cu un galbenus de ou amestecat cu putin lapte si se pun in cuptorul incalzit la 180 grade C (sau la treapta a IV-a). Se coc 45 de minute. Se aleg niste tavi de cozonac medii.

Cozonacii sunt incredibil de gustosi si pufosi. Acestei retete de cozonac i se poate adauga in umplutura si rahat pentru cei care prefera cozonacul cu rahat.

Cat de incantati sunt romanii de festivalurile populare ?

     Am intocmit un chestionar ca cuprinde 15 intrebari, ce a fost aplicat pe un numar ca 40 persoane cu varsta cuprinsa intre 18-25 ani.

Rezultatele acestui chestionar este:

• 36, 1 % au afirmat că au participat la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de iarnă;

• 33,3 % au afirmat că nu au participat la nici un festival;

• 55,6 % au afirmat că din dorinţa de a cunoaşte tradiţiile populare româneşti;

• 30,0% au afirmat că datorită distracţiei participă la festivaluri;

• 47% dintre posibilii participanţi participă la astfel de festivaluri o dată pe an, dar toţi merg însoţiţi. 

• 83,3% dintre participanţi achiziţionează suveniruri de la festival, iar 63,9% apreciază ca element principal atunci când achiziţionează un produs aspectul acestuia.

• 63,9% dintre participanţi ar dori ca un festival tradiţional să conţină dansuri populare, iar 64% au o părere foarte bună despre organizarea unui astfel de festival la Iaşi.

• 64% dintre participanţi ar dori ca festivalul să se desfăşoare duminica, iar 61,1% ar dori ca festivalul să se desfăşoare în Parcul Copou.

• Dintre chestionaţi, 67% aparţin genului feminin, iar 33% aparţin genului masculin şi 50% au vârsta de 20 de ani.

De ce un Festival de Traditii Populare Romanesti?

       Probabil ca nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decat pastrarea propriilor sale traditii si obiceiuri.
Romania este un loc plin de legende, mituri si traditii pastrate de-a lungul secolelor, iar noi ca si mostenitori ale acestora, avem datoria sa le mentinem vii, pentru a putea fi transmise mai departe din generatie in generatie.
Aceste traditii sunt definite de dansurile populare romanesti, cantecul popular, obiceiurile, portul popular.

Dansul popular, prin varietatea sa, prin traditie si sentiment, este expresia fiecarui colt de tara, cu obiceiurile, oamenii si cultura lui. Parca uitate de cei mai multi tineri, dansurile populare ard in inimile bunicilor si strabunicilor "dependenti" de folclor. Dansurile populare nu au voie sa dispara, ele trebuie sa renasca, sa existe in inima fiecaruia dintre noi.

In general portul romanesc, are ca si trasatura comuna faptul ca are aceeasi asemanare indiferent de zona, dar ceea ce il deosebeste in fiecare zona a tarii sunt diverse elemente: schimbari de croiala, modul de folosire a podoabelor, a realizarii pieptanaturii, etc.
Portul popular romanesc isi are radacinile bine fixate in porturile vechilor traci, geti si daci, dar putem observa si o asemanare in ceea ce priveste portul poparelor din Peninsula Balcanica. Nici macar trecerea timpului nu a putut sa aschimbe caracteristicile esentiale ale portului, ele ramanand intacte si nealterate. Din contra, de-a lungul timpului taranul roman si-a dovedit spiritul creativ si si-a pus imaginatia in functiunea, inovand mereu portul popular romanesc, atat in ornarea tesaturilor si a broderiilor, cat si in obtinerea culorilor de natura vegetala.

Cantecul popular romanesc s-a mentinut de secole, facand si astazi, la fel de bine cum facea si in trecut, adica sa inveseleasca sufletul romanului la veselie, sa il mangaie la tristete si sa il insoteasca in toate momentele vietii: botez, nunta, sarbatoare...


Este de datoria noastra sa privim la toate aceste valori cu multa mandrie in suflet si cu multa dorinta de a nu le pierde, lasand si pe copii copiilor nostri sa simta cu adevarat originea poporului romanesc. De aceea ne-am gandit ca organizarea unui festival de traditii romanesti va contribui la mentinerea vie a acestei lumi mirifice a traditiilor.....